'Freatic'

Pînza freatică Fie că se restrînge la minimum ori se eliberează la maximum, îmbrăcămintea rămîne o armură. Dincolo de utilitate, haina e un cod, un indicator al poziţiei şi atitudinii, al aşteptărilor, limitelor sau aspiraţiilor celui ce o poartă. A purta haine (sau, după caz, a le dezbrăca) este ca şi cum ai purta semne de circulaţie pe corp: semafoare, sensuri unice, sensuri interzise, limite de viteză. Cunoscători ai legilor de circulaţie vestimentară, creatorii de modă emit, prin colecţiile lor, permise de circulaţie pentru a reglementa toanele pietonilor. Orice permis este însă o îngrădire, o libertate cu gard. Gardul viu al modei actuale sare în ochi: chiar şi sub masca non-conformismului, convenţiile (inerente legilor de circulaţie, chiar şi acelora vestimentare) canalizează libertatea spre mediocritatea socialmente acceptată. Nu e de mirare că libertatea se scurge tot mai adînc, precum apa curată, în pămînt. Forajul către această sursă clară, primară, este pe cît de direct, pe atît de puternic, în fîntîna de rochii semnate Elena Copuzeanu-Mihaela Creţescu. Pînza e albă, simplă pînză freatică, gradul zero al veşmintelor. Tăietura e minimală, rochiile sînt tuburi de alb ce înfăşoară trupul, precum ghizdurile unei fîntîni apa. Pe fundalul freatic al pînzei albe, desenul se năpusteşte cu sete, ca dintr-o lucrare de artă, nu ca dintr-un motiv decorativ, ca în moda convenţională. Desenul acesta nu este simplă aplicaţie a unor legi de circulaţie vestimentară, ci o depăşire a acestora, a limitei de viteză, a sensului unic sau chiar a aceluia interzis. Desenele arată şi spun totul, îşi spun creatorul şi îşi predispun purtătorul la autenticitate, la expresivitate necenzurată. E o îmbrăcăminte compactă ce dezgoleşte, exploziv, înţelesuri, atitudini, credinţe. O spargere a armurii, a codului, ale cărui cioburi tăioase eliberează pînza freatică a portului propriu unui individ anume, nici „tradiţional”, nici „modern”, ci pur şi simplu genuin. Erwin Kessler